sluțire

română

Etimologie

Din sluți.

Pronunție

• AFI: /slu'ʦi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului sluțire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sluțire	sluțiri
Articulat	sluțirea	sluțirile
Genitiv-Dativ	sluțirii	sluțirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a sluți și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri