smiorcăit

română

Etimologie

Din a smiorcăi.

Pronunție

• AFI: /smjor.kəˈit/

Substantiv

Declinarea substantivului smiorcăit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	smiorcăit	smiorcăituri
Articulat	smiorcăitul	smiorcăiturile
Genitiv-Dativ	smiorcăitului	smiorcăiturilor
Vocativ	smiorcăitule	smiorcăiturilor

1. faptul de a (se) smiorcăi; zgomot specific produs de cel care (se) smiorcăie; smiorcăială, smârcâială, smârcâit.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a smiorcăi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv

Declinarea adjectivului smiorcăit
	Singular	Plural
Masculin	smiorcăit	smiorcăiți
Feminin	smiorcăită	smiorcăite
Neutru	smiorcăit	smiorcăite

1. plângăreț, scâncit.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• micșorați

Referințe

• DEX '98 via DEX online