somnolență

română

Etimologie

Din franceză somnolence < latină somnolentia.

Pronunție

• AFI: /som.no'len.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului somnolență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	somnolență	invariabil
Articulat	somnolența	invariabil
Genitiv-Dativ	somnolenței	invariabil
Vocativ	somnolență	invariabil

1. stare intermediară între somn și veghe, în care diverse funcții și reacții ale organismului sunt diminuate; moleșeală, toropeală, somnie, somnoroșie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online