spătărire

română

Etimologie

Din spătări.

Pronunție

• AFI: /spə.tə'ri.re/

Substantiv

Declinarea substantivului spătărire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spătărire	spătăriri
Articulat	spătărirea	spătăririle
Genitiv-Dativ	spătăririi	spătăririlor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a spătări și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri