specificitate

română

Etimologie

Din franceză spécificité.

Pronunție

  • AFI: /spe.ʧi.fi.ʧi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
specificitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ specificitate invariabil
Articulat specificitatea invariabil
Genitiv-Dativ specificității invariabil
Vocativ ' '
  1. caracterul a ceea ce este specific; particularitate caracteristică.
    Specificitatea artei.
    Specificitatea unui obicei.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe