română

Etimologie

Din latină spelunca, franceză spélonque.

Pronunție

  • AFI: /spe'lun.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
speluncă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ speluncă spelunci
Articulat spelunca speluncile
Genitiv-Dativ speluncii speluncilor
Vocativ speluncă speluncilor
  1. local public rău famat; bombă.
  2. (înv.) peșteră, grotă.


Traduceri

Anagrame

Referințe