spicuț
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /spi'kuʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului spicuț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spicuț | spicuțuri |
| Articulat | spicuțul | spicuțurile |
| Genitiv-Dativ | spicuțului | spicuțurilor |
| Vocativ | spicuțule | spicuțurilor |
- (rar) spiculeț.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online