spoire

română

Etimologie

Din spoi.

Pronunție

• AFI: /spo'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului spoire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spoire	spoiri
Articulat	spoirea	spoirile
Genitiv-Dativ	spoirii	spoirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a spoi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri