stancă

română

Etimologie

Din nume propriu Stanca.

Pronunție

• AFI: /'stan.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului stancă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stancă	stănci
Articulat	stanca	stăncile
Genitiv-Dativ	stăncii	stăncilor
Vocativ	stancă	stăncilor

1. (ornit.; pop.) stăncuță.

Cuvinte derivate

• stăncuță

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• castan
• casant
• scanat

Referințe

• DEX '98 via DEX online