străstuire

română

Etimologie

Din străstui.

Pronunție

• AFI: /strə.stu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului străstuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	străstuire	străstuiri
Articulat	străstuirea	străstuirile
Genitiv-Dativ	străstuirii	străstuirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a străstui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri