strigare

română

Etimologie

Din striga.

Pronunție

• AFI: /stri'ga.re/

Substantiv

Declinarea substantivului strigare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	strigare	strigări
Articulat	strigarea	strigările
Genitiv-Dativ	strigării	strigărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a striga și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri