strillo

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul strillare.

Pronunție

• AFI: /'strillo/

Substantiv

strillo m., strilli pl.

1. țipăt, strigăt, zbieret, urlet

Cuvinte derivate

• strillare
• strillata
• strillio

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivate regresiv din strillare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru strillare.