strunire

română

Etimologie

Din struni.

Pronunție

• AFI: /stru'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului strunire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	strunire	struniri
Articulat	strunirea	strunirile
Genitiv-Dativ	strunirii	strunirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a struni și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri