sucălire
română
Etimologie
Din a sucăli.
Pronunție
- AFI: /su.kə'li.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului sucălire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sucălire | sucăliri |
| Articulat | sucălirea | sucălirile |
| Genitiv-Dativ | sucălirii | sucălirilor |
| Vocativ | sucălire | sucălirilor |
- (reg.) acțiunea de a sucăli și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online