română

Etimologie

Din latină supplicium, franceză supplice.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
supliciu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supliciu suplicii
Articulat supliciul supliciile
Genitiv-Dativ supliciului supliciilor
Vocativ supliciule supliciilor
  1. tortură, caznă, chin fizic.
  2. (fig.) suferință morală, durere sufletească mare.


Traduceri

Referințe