supracotă

română

Etimologie

Din supra- + cotă.

Pronunție

• AFI: /su.pra'ko.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului supracotă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	supracotă	supracote
Articulat	supracota	supracotele
Genitiv-Dativ	supracotei	supracotelor
Vocativ	supracotă	supracotelor

1. cotă suplimentară (de bani, de produse etc.) care îi revine cuiva sau care este datorată de cineva.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online