surdomută

română

Etimologie

Din surdomut.

Pronunție

• AFI: /sur.do'mu.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului surdomută
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	surdomută	surdomute
Articulat	surdomuta	surdomutele
Genitiv-Dativ	surdomutei	surdomutelor
Vocativ	surdomuto	surdomutelor

1. persoană lipsit de auz și de grai; persoană surdă și mută în același timp.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online