tânguit
română
Etimologie
Din verbul a tângui.
Pronunție
- AFI: /tɨn.guˈit/
Substantiv
| Declinarea substantivului tânguit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tânguit | tânguite |
| Articulat | tânguitul | tânguitele |
| Genitiv-Dativ | tânguitului | tânguitelor |
| Vocativ | tânguitule | tânguitelor |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din tângui.
Verb
- forma de participiu trecut pentru tângui.
Referințe
- DEX '98 via DEX online