română

Etimologie

Din slavă tronosati < greacă θρόνος (thrónos, „tron”) (Miklosich, Fremdw., 133; Cihac, II, 413), confer greacă medie θρονιάζω (throniázo).

Pronunție

  • AFI: /tɨr.no'si/


Verb


Conjugarea verbului
târnosi
Infinitiv a târnosi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
târnosesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să târnosească
Participiu târnosit
Conjugare IV
  1. a supune ritualului de inaugurare.


Traduceri