tăbăciți

română

Etimologie

Din tăbăcit.

Pronunție

• AFI: /tə.bəˈʧiʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru tăbăcit.

Etimologie

Din tăbăci.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru tăbăci.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru tăbăci.
3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru tăbăci.