română

Etimologie

Din verbul a tăbăci.

Pronunție

  • AFI: /tə.bəˈʧit/


Substantiv


Declinarea substantivului
tăbăcit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tăbăcit tăbăcite
Articulat tăbăcitul tăbăcitele
Genitiv-Dativ tăbăcitului tăbăcitelor
Vocativ tăbăcitule tăbăcitelor
  1. tăbăcire.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
tăbăcit
Singular Plural
Masculin tăbăcit tăbăciți
Feminin tăbăcită tăbăcite
Neutru tăbăcit tăbăcite
  1. (despre piele) care a fost transformat, cu ajutorul tananților, într-un produs moale, suplu, impermeabil, elastic și rezistent la uzură.
  2. (fig.) (despre pielea sau trupul omului) ars de soare și de vânt; bătătorit de muncă; bătucit, înăsprit.


Traduceri

Etimologie

Din tăbăci.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru tăbăci.

Referințe