tăblăcire

română

Etimologie

Din tăblăci.

Pronunție

• AFI: /tə.blə'ʧi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului tăblăcire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tăblăcire	tăblăciri
Articulat	tăblăcirea	tăblăcirile
Genitiv-Dativ	tăblăcirii	tăblăcirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a tăblăci și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri