tăgăduiți

română

Etimologie

Din tăgăduit.

Pronunție

• AFI: /tə.gə.duˈjiʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru tăgăduit.

Etimologie

Din tăgădui.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru tăgădui.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru tăgădui.
3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru tăgădui.