tăinicie

română

Etimologie

Din tainic + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /təj.niˈʧi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului tăinicie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tăinicie	tăinicii
Articulat	tăinicia	tăiniciile
Genitiv-Dativ	tăiniciei	tăiniciilor
Vocativ	tăinicie	tăiniciilor

1. (pop.) taină, secret.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• actiniei
• caniției
• citaniei
• căinitei

Referințe

• DEX '98 via DEX online