tălhărășug

română

Etimologie

Din tâlhar + sufixul -ășug.

Pronunție

• AFI: /təl.hə.rə'ʃug/

Substantiv

Declinarea substantivului tălhărășug
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tălhărășug	tălhărășuguri
Articulat	tălhărășugul	tălhărășugurile
Genitiv-Dativ	tălhărășugului	tălhărășugurilor
Vocativ	tălhărășugule	tălhărășugurilor

1. (înv.) tâlhărie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online