tălmaci
 Vezi și : tălmăci
|
română
Etimologie
Din slavă tlumaci.
Pronunție
- AFI: /təl'maʧʲ/
Substantiv
| Declinarea substantivului tălmaci | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tălmaci | tălmaci |
| Articulat | tălmaciul | tălmacii |
| Genitiv-Dativ | tălmaciului | tălmacilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (înv.) persoană care îndeplinea oficial funcția de interpret pe lângă o solie străină; tergiman; dragoman; translator; interpret.
- (înv.) persoană care tălmăcea sau tâlcuia ceva; tâlcuitor; traducător; interpret.
Traduceri
Traduceri