tagmă
Etimologie
Din neogreacă ταγχμα (tághma).
Pronunție
- AFI: /'tag.mə/
Substantiv
Declinarea substantivului tagmă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | tagmă | tagme |
Articulat | tagma | tagmele |
Genitiv-Dativ | tagmei | tagmelor |
Vocativ | tagmă | tagmelor |
- totalitatea persoanelor care aparțin aceleiași categorii profesionale sau sociale; breaslă; ceată.
- (peior.) clică, gașcă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online