clică

română

Etimologie

Din franceză clique.

Pronunție

• AFI: /'kli.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului clică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clică	clici
Articulat	clica	clicile
Genitiv-Dativ	clicii	clicilor
Vocativ	clică	clicilor

1. grup de oameni întovărășiți în vederea unui scop reprobabil; clan, bandă, șleahtă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• călci
• clăci
• calic

Referințe

• DEX '98 via DEX online