tandrețe
Variante
Etimologie
Din franceză tendresse.
Pronunție
- AFI: /tanˈdre.ʦe/
Substantiv
Declinarea substantivului tandrețe | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | tandrețe | invariabil |
Articulat | tandrețea | invariabil |
Genitiv-Dativ | tandreții | invariabil |
Vocativ | tandrețe | invariabil |
- afecțiune plină de duioșie, de delicatețe, de gingășie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online