teier

română

Etimologie

Din tei + sufixul -ar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului teier
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	teier	teiere
Articulat	teierul	teierele
Genitiv-Dativ	teierului	teierelor
Vocativ	teierule	teierelor

1. prăjină lungă de care sunt legate curmeie de tei, folosită pentru a speria peștii de pe fundul apei și a-i goni spre plasele de pescuit.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ereți
• eteri
• ierte
• reție

Referințe

• DEX '98 via DEX online