Etimologie

Din terci + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ter.ʧuˈi/


Verb


Conjugarea verbului
terciui
Infinitiv a terciui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
terciuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să terciuiască
Participiu terciuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a transforma într-o pastă moale; a face terci; a strivi, a zdrobi; (fig.) a nimici.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din terciui.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru terciui.

Anagrame

Referințe