tetraedru

română

Etimologie

Din franceză tétraèdre.

Pronunție

• AFI: /te.tra'e.dru/

Substantiv

Declinarea substantivului tetraedru
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tetraedru	tetraedre
Articulat	tetraedrul	tetraedrele
Genitiv-Dativ	tetraedrului	tetraedrelor
Vocativ	tetraedrule	tetraedrelor

1. poliedru cu patru fețe triunghiulare, patru vârfuri și șase muchii.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online