tist

română

Etimologie

Din maghiară tiszt.

Pronunție

• AFI: /tist/

Substantiv

Declinarea substantivului tist
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tist	tisturi
Articulat	tistul	tisturile
Genitiv-Dativ	tistului	tisturilor
Vocativ	tistule	tisturilor

1. (înv. și reg.) ofițer; comandant, căpetenie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online