tocilă

română

Etimologie

Din bulgară točilo.

Pronunție

• AFI: /to'ʧi.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului tocilă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tocilă	tocile
Articulat	tocila	tocilele
Genitiv-Dativ	tocilei	tocilelor
Vocativ	'	'

1. dispozitiv (manual) pentru ascuțirea instrumentelor de tăiat.

Cuvinte derivate

• tocilar
• tocilărie

Traduceri

Traduceri