tritiu
română
Etimologie
Din franceză tritium.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului tritiu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tritiu | invariabil |
| Articulat | tritiul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | tritiului | invariabil |
| Vocativ | tritiule | invariabil |
- izotop greu, radioactiv, al hidrogenului, cu număr de masă 3, instabil, folosit în fizica nucleară.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online