tupilare

română

Etimologie

Din tupila.

Pronunție

• AFI: /tu.pi'la.re/

Substantiv

Declinarea substantivului tupilare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tupilare	tupilări
Articulat	tupilarea	tupilările
Genitiv-Dativ	tupilării	tupilărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a tupila și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri