turburare

română

Etimologie

Din turbura.

Pronunție

• AFI: /tur.bu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului turburare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	turburare	turburări
Articulat	turburarea	turburările
Genitiv-Dativ	turburării	turburărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a turbura și rezultatul ei.

Cuvinte derivate

• turburat
• turburător

Traduceri

Traduceri