ușuire

română

Etimologie

Din ușui.

Pronunție

• AFI: /u.ʃu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ușuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ușuire	ușuiri
Articulat	ușuirea	ușuirile
Genitiv-Dativ	ușuirii	ușuirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a ușui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri