upercutare
română
Etimologie
Din upercuta.
Pronunție
- AFI: /u.per.ku'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului upercutare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | upercutare | upercutări |
| Articulat | upercutarea | upercutările |
| Genitiv-Dativ | upercutării | upercutărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a upercuta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri