urare

română

Etimologie

Din ura.

Pronunție

• AFI: /u'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului urare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	urare	urări
Articulat	urarea	urările
Genitiv-Dativ	urării	urărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a ura și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri