urluire

română

Etimologie

Din urlui.

Pronunție

• AFI: /ur.lu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului urluire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	urluire	urluiri
Articulat	urluirea	urluirile
Genitiv-Dativ	urluirii	urluirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a urlui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri