română

Etimologie

Din uzurpator.

Pronunție

  • AFI: /u.zur.pa'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
uzurpatoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uzurpatoare uzurpatoare
Articulat uzurpatoarea uzurpatoarele
Genitiv-Dativ uzurpatoarei uzurpatoarelor
Vocativ uzurpatoareo uzurpatoarelor
  1. persoană care uzurpă, care își însușește în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc.


Traduceri

Referințe