vărsătură

română

Etimologie

Din a vărsa + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /vər.sə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului vărsătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vărsătură	vărsături
Articulat	vărsătura	vărsăturile
Genitiv-Dativ	vărsăturii	vărsăturilor
Vocativ	vărsătură	vărsăturilor

1. faptul de a (se) vărsa.
2. ceea ce a fost vărsat, vomitat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online