viermușor

română

Etimologie

Din vierme + sufixul -ușor.

Pronunție

• AFI: /vjer.mu'ʃor/

Substantiv

Declinarea substantivului viermușor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	viermușor	viermușori
Articulat	viermușorul	viermușorii
Genitiv-Dativ	viermușorului	viermușorilor
Vocativ	viermușorule	viermușorilor

1. diminutiv al lui vierme; viermișor, viermuleț, viermuș.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online