viitorime

română

Etimologie

Din viitor + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /vi.i.toˈri.me/

Substantiv

Declinarea substantivului viitorime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	viitorime	invariabil
Articulat	viitorimea	invariabil
Genitiv-Dativ	viitorimii	invariabil
Vocativ	viitorime	invariabil

1. (înv.) viitor.
2. oamenii din viitor, generațiile viitoare; posteritate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online