vinărit

română

Etimologie

Din vin + sufixul -ărit.

Pronunție

• AFI: /vi.nə'rit/

Substantiv

Declinarea substantivului vinărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vinărit	vinărituri
Articulat	vinăritul	vinăriturile
Genitiv-Dativ	vinăritului	vinăriturilor
Vocativ	vinăritule	vinăriturilor

1. (înv.) vinărici.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• învârti
• râvniți

Referințe

• DEX '98 via DEX online