vinișor

română

Etimologie

Din vin + sufixul -ișor.

Pronunție

• AFI: /vi.ni'ʃor/

Substantiv

Declinarea substantivului vinișor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vinișor	invariabil
Articulat	vinișorul	invariabil
Genitiv-Dativ	vinișorului	invariabil
Vocativ	vinișorule	invariabil

1. (pop. și fam.) diminutiv al lui vin; vin bun; vinuleț, vinuț.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online