voyage
 Vezi și : voyagé
|
|
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi |
(English)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
voyage, pl. voyages
Verb
| Conjugarea verbului to voyage | |
| Infinitiv | to voyage |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
voyages |
| Trecut simplu | voyaged |
| Participiu trecut | voyaged |
| Participiu prezent | voyaging |
- a călători.
(français)
Etimologie
Din franceză veche voiage, viage, veiage < latină viāticum („provizii; călătorie”).
Înrudit cu catalană viatge, italiană viaggio, occitană viatge, portugheză viagem, română voiaj și spaniolă viaje.
Pronunție
Substantiv
voyage m., voyages pl.
- călătorie, voiaj
- Ce voyage si lent et si pénible nous a laissé un bon souvenir ; la rapidité excessive des moyens de transport ôte tout charme à la route : vous êtes emporté comme dans un tourbillon, sans avoir le temps de rien voir. Si l'on arrive tout de suite, autant vaut rester chez soi. Pour moi, le plaisir du voyage est d'aller et non d'arriver. — (Théophile Gautier, Voyage en Espagne, Charpentier, 1859)
Sinonime
Cuvinte derivate
Omofone
Locuțiuni
locuțiuni
Expresii
Etimologie
Din voyager.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru voyager.
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru voyager.
- forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru voyager.
- forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru voyager.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru voyager.