zdrăngănire

română

Etimologie

Din zdrăngăni.

Pronunție

• AFI: /zdrən.gə'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului zdrăngănire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zdrăngănire	zdrăngăniri
Articulat	zdrăngănirea	zdrăngănirile
Genitiv-Dativ	zdrăngănirii	zdrăngănirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a zdrăngăni și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri