zirkulieren
(Deutsch)
Etimologie
După latină circulare. Confer franceză circuler.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului zirkulieren | |
| Infinitiv | zirkulieren |
| Indicativ prezent pers. 2 sg., 3 sg. |
zirkulierst zirkuliert |
| Indicativ imperfect | zirkulierte |
| Participiu perfect | zirkuliert |
| Verb auxiliar | haben |
- a circula